Noţiunea de timp este relativă, iar noi, oamenii trăim, că vrem sau nu, la scara Universului în afara timpului. Chiar de suntem întrupaţi, trăim în afara timpului. Ceea ce dă noţiunea de timp, este doar mintea umană, cea care a inventat timpul ca pe o curgere liniară a unor evenimente, trăiri, stări şi fapte. Cu toţii ne-am întrebat la un moment dat în viaţă, ce face sau ce anume determină trecerea timpului.

Oamenii s-au obişnuit să trăiască în permanenţă condiţionaţi de Domnul Timp, iar structura societăţii este alcătuită şi depinde de acest factor. În funcţie de acesta, fiecare îşi face programul de zi cu zi. Dar haideţi să vedem cu toţii, că de fapt la scara Universului timpul nu există. Sunt momente în viaţă când percepem timpul altfel decât cum îl ştim, de exemplu într-un moment de relaxare se poate întâmpla ca între două bătăi ale secundarului să ni se pară că a trecut mai mult decât o secundă. Avem impresia că acul ceasornicului s-a oprit.